Reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, pentru întregul personal al unităţii, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei. Premisa necesară aplicării art. 52 alin. (3) constă în reducerea temporară a

DREPTUL MUNCII ŞI SECURITĂŢII SOCIALE

Rezumat

Premisa necesară pe care trebuie să se fundamenteze adoptarea măsurii de reducere a programului de lucru de la 5 la 4 zile constă în reducerea cu caracter temporar a activităţii instituţiei pârâte datorită motivelor obiective, care pot să se concretizeze într-adevăr şi în insuficienţa resurselor financiare precum în cazul din speţă. Numai astfel se justifică intervenţia legiuitorului în textul normativ al art. 52 alin. (3) analizat, în sensul prevederii posibilităţii pentru angajatorul a cărui activitate este diminuată în mod vremelnic, să ia măsuri de reducere a drepturilor salariale prin reducerea programului de lucru, pentru că este indiscutabil că, în lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de această situaţie concretă şi obiectivă, decât prin lezarea dreptului său de proprietate.

Fără să se conteste problemele financiare pe care le are de gestionat pârâta şi fără să se pună la îndoială faptul că iniţiativa reducerii programului de lucru a fost de natură să prevină măsura mai drastică a disponibilizării propriilor angajaţi, se constată că măsura identificată şi aplicată de conducerea unităţii de învăţământ, pentru evitarea intrării în incapacitate de plată a instituţiei, regăsită în cuprinsul normativ al art. 52 alin. (3) C. mun., nu se pliază pe circumstanţele faptice care caracterizează în prezent situaţia universităţii, circumstanţe de durată, care nu coincid cu o reducere vremelnică de activitate, nefiind îndeplinită astfel premisa necesară aplicării textului de lege analizat.

– Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, rep.: art. 52

– Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, rep.: art. 1.254, art. 1.325