Rolul activ al judecătorului manifestat sub aspectul lămuririi cadrului procesual din perspectiva obiectului judecăţii şi a subiectelor raportului juridic litigios. Limitele învestirii instanţei.
JURISPRUDENȚĂ COMENTATĂ ŞI ADNOTATĂ
Rezumat
Identificarea persoanelor care justifică legitimitate procesuală pasivă în cauză presupune cu necesitate lămurirea prealabilă a cadrului procesual din perspectiva obiectului judecăţii, pentru că doar stabilirea cu certitudine a situaţiilor juridice deduse judecăţii poate releva care este subiectul pasiv faţă de care se poate realiza interesul solicitării realizării lor.
Reclamantul a formulat, pe lângă cererea principală prin care a declanşat procedura judiciară, şi cereri adiţionale prin care a modificat obiectul şi cauza cererii iniţiale. Dar conţinutul procesului nu este determinat exclusiv de manifestarea de voinţă a reclaman-tului concretizată în actele procedurale de sesizare a instanţei, ci obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările tuturor părţilor litigante, astfel cum se postulează în art. 9 C. pr. civ., dar şi în art. 22 C. pr. civ. în care regăsim concretizări ale principiului disponibilităţii. Din această perspectivă, pentru determinarea cadrului procesual în care trebuie cantonată cercetarea judecătorească sunt relevante şi poziţiile procesuale exprimate de către pârâţi în raport de cererile adiţionale depuse de reclamant, în contextul normativ prevăzut de art. 204 C. pr. civ.
Niciuna dintre părţile litigante nu au declarat apel împotriva încheierii de şedinţă din data de 02 octombrie 2020. Întrucât legea nu prevede că apelul formulat împotriva hotărârii finale se socoteşte făcut şi împotriva încheierilor premergătoare, intenţia legiui-torului a fost de a institui obligaţia apelantului de a indica încheierea premergătoare pe care o consideră netemeinică sau nelegală şi pe care doreşte să o atace. Împrejurarea că în cazul de faţă apelanţii nu au înţeles să conteste încheierea de şedinţă, face ca aceasta să fie sustrasă cenzurii instanţei de control judiciar, neputându-se considera că reclamantul a înţeles să conteste implicit prin apelul său şi soluţia de respingere ca tardivă a modificării sale de acţiune.
Aşadar, prin raportare la dispozitivul încheierii pronunţată în şedinţa publică din data de 02 octombrie 2020 și odată stabilit cadrul substanţial obiectiv al judecăţii grefat pe raportul juridic de muncă, urmează ca instanţa să procedeze la identificarea subiectelor raportului juridic litigios, doar acestora putându-li-se atribui calitatea de părţi în proces.
Odată fixate limitele în care va fi cantonată analizarea mai departe a raportului juridic obligaţional dedus judecăţii, rămâne ca instanţa, în limitele efectului devolutiv deter-minate de ceea ce s-a apelat prin fiecare cale de atac exercitată în cauză, să tranşeze asupra chestiunilor de drept cu privire la care părţile litigante au rămas în dezacord.
- Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată: art. 9, art. 22, art. 36, art. 204, art. 430 alin. (2), art. 466 alin. (4), art. 472 alin. (1) şi (2) şi art. 477
- Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instan-ţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare: art. 26, art. 27 alin. (2) şi art. 65
- Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375/2015; art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1) lit. a), d), e) şi o), art. 46 şi art. 48
- Regulamentul privind concediile personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 186/2007
- Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată: art. 118 alin. (1) şi (2), art. 139 alin. (1)
- Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicat: art. 1 alin. (2), art. 81, art. 122, art. 123, art. 144 alin. (1), art. 253, art. 267, art. 278 alin. (1) şi (2)
- Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată: art. 209, art. 218 alin. (1), art. 1.326 alin. (3)
- O.U.G. nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative: art. 1 alin. (3)
- O.U.G. nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare: art. 8