Acţiune în nulitatea actelor juridice formulată de Agenţia Naţională de Integritate. Regim juridic. Legitimare procesuală pasivă

CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Rezumat

Curtea constată că legiuitorul a instituit prin intermediul reglementării conflictului de interese în Legea nr. 161/2003 o incapacitate specială în persoana funcţionarului public aflat în una dintre ipotezele expres prevăzute de lege, acesta neputând participa la rezolvarea unei cereri, luarea deciziei sau participarea la luarea deciziei. O astfel de reglementare se constituie într-o condiţie de validitate a unui act juridic emis sau încheiat de autoritatea/instituţia publică prin funcţionarul public respectiv, nerespectarea sa fiind susceptibilă de a atrage sancţiunea nulităţii virtuale, în raport de formularea concretă a textelor.

În aceste condiţii, textele legale în materia conflictului de interese ocrotesc un interes general, public, principiile care fundamentează conflictul de interese fiind de altfel cele ale imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public, astfel că, în mod corespunzător, şi sancţiunea ce afectează actul juridic încheiat cu nerespec-tarea dispoziţiilor în discuţie va fi cea a nulităţii absolute.

Art. 70 din Legea nr. 161/2003 defineşte noţiunea de conflict de interese astfel: „prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".

Din analiza art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 rezultă că obiectul acţiunii în consta-tarea nulităţii absolute este reprezentat fie de actele juridice, fie de actele administrative, ipoteze în care legitimare procesuală pasivă aparţine conform art. 36 C. pr. civ., fie părţilor actului juridic contestat, fie emitentului actului administrativ contestat.