Conexare. Suspendare judecată. Încheiere interlocutorie. Posibilitatea revenirii asupra unei încheieri interlocutorii dacă, anterior conexării, în dosarul care s-a conexat la alt dosar s-a respins cererea de suspendare.

JURISPRUDENȚĂ COMENTATĂ ŞI ADNOTATĂ

Rezumat

1. Instanța legal investită după conexare are posibilitatea de a se pronunța asupra cererii de suspendare, chiar dacă anterior conexării, într-unul din dosarele conexate, o astfel de cerere fusese respinsă.

A aprecia în sens contrar, înseamnă negarea dreptului judecătorului de a soluționa cauza. Nu suntem în prezența unei încheieri interlocutorii asupra căreia instanța nu mai poate reveni, deoarece în noua cerere de suspendare judecătorul are în vedere situația în ansamblu, din ambele cauze conexate.

Prin urmare, punerea în discuție a unei noi cereri de suspendare nu este inadmisibilă și nu reprezintă o revenire asupra unei măsuri interlocutorii, ci o măsură luată pentru prima dată în cauzele conexate.

2. Dispozițiile art. 413 alin.3C.pr.civ. permit instanței de judecată care a dispus măsura suspendării să revină asupra acesteia, dacă sunt îndeplinite condiţiile menţionate de lege. În cazul începerii urmăririi penale pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se pronunţe, instanţa poate alege, în funcţie de situaţia concretă dacă este necesară suspendarea. Mai mult, în cazul în care a con-siderat oportună suspendarea, poate reveni asupra ei, atunci când urmărirea penală care a condus la suspendarea cauzei se prelungeşte pe o durată mai mare de un an, de la data la care a intervenit suspendarea. Rezultă astfel, din textul de lege analizat, că celeritatea judecării cauzei civile este mai presus din perspectiva legiuitorului decât menţinerea mă-surii suspendării chiar dacă ea a fost dispusă în mod legal şi fundamentat de o legătură strânsă între cele două procese.

– Codul de procedură civilă: art. 6, art. 235, art. 413 alin. (1) pct. 2, art. 488 pct. 5

– CEDO: art. 6