Plângerea prealabilă ca modalitate specială de sesizare a organelor de urmărire penală. Termenul de introducere a plângerii prealabile în cazul infracţiunii de abandon de familie. Modalitatea de calcul a termenului prevăzut de art. 296 alin. (1)

DREPT PENAL ŞI PROCESUAL PENAL

Autori

  • Judecător Ciprian Coadă Autor

Rezumat

Atâta vreme cât pensia de întreţinere nu este stabilită pe cale judecătorească, obligaţia de cărei nerespectare atrage infracţiunea de abandon de familie nu există în sarcina autorului, această obligaţie devenind activă şi putând conduce la antrenarea răspunderii penale a debitorului numai după consfinţirea ei prin hotărâre judecătorească. 
Infracţiunea de abandon de familie poate fi reţinută însă în sarcina autorului şi mai devreme de momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de stabilire a pensiei de întreţinere, situaţie în care data săvârşirii faptei trebuie determinată cu precizie, deoarece numai din acest moment va curge termenul de 3 luni, prevăzut de art. 296 alin. (1) C. pr. pen., de introducere a plângerii prealabile. 
În speţă, procurorul de caz a înţeles să sesizeze instanţa de judecată cu o activitate infracţională mai amplă, obiectul judecăţii nefiind legat de data rămânerii definitive a sentinţei civile nr. 8547 din 30.06.2016 a Judecătoriei Constanţa, ci fiind marcat de data de 10.12.2015, care coincide cu momentul introducerii cererii de chemare în judecat, fixat prin hotărârea instanţei civile. Întrucât infracţiunea de abandon de familie nu poate fi  însă reţinută începând cu data de 10.12.2015, ea are ca punct de reper data de 30.06.2016, întrucât aceasta este data pronunţării în primă instanţă a sentinţei civile prin  care s-a stabilit pensia de întreţinere, hotărârea primei instanţe fiind executorie, iar pensia de întreţinere fiind una stabilită pe cale judecătorească, în accepţiunea art. 378 alin. (1) lit. c) C. pen. 
Prin Decizia nr. 2/2020 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, obligatorie pentru instanţele de judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că termenul de 3 luni prevăzut în conţinutul art. 296 alin. (1) şi (2) C. pr. pen., poate să curgă din trei momente diferite, după cum urmează:  a) din momentul consumării infracţiunii, dacă acest moment este identic cu cel al cunoaşterii faptei; b) din momentul cunoaşterii săvârşirii faptei, care se poate situa între momentul consumării faptei până la momentul epuizării;  c) din momentul epuizării infracţiunii sau ulterior acestuia, odată cu cunoaşterea săvârşirii faptei, caz în care nu trebuie să fi fost împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale”. 
Întrucât reprezentantul legal al părţilor civile a cunoscut de consumarea infracţiunii de abandon de familie la data de 30.09.2016, termenul de 3 luni, prevăzut de art. 296 alin. (1) C. pr. pen. pentru introducerea plângerii prealabile, trebuia calculat începând de la acea dată, plângerea prealabilă adresată organelor de urmărire penală la data de 17 august 2017 fiind tardiv formulată.

– Codul de procedură penală: art. 296 alin. (1) 
– Codul penal: art. 378 alin. (1) lit. c) 
– Decizia nr. 2/2020 pronunţată în rezolvarea unor chestiuni de drept în materie penală de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Publicat

17.01.2024

Cele mai citite articole ale aceluiași autor(i)