Partaj bunuri comune. Reţinerea unei contribuţii superioare în timpul căsătoriei la dobândirea bunurilor comune trebuie să aibă o învestire legală. Elemente de reper în stabilirea cotelor

DREPT CIVIL ŞI PROCESUAL CIVIL

Rezumat

Codul civil stabileşte o prezumţie legală relativă de contribuţie egală a soţilor la dobândirea bunurilor în timpul căsătorie, iar reţinerea unei cote inferioare de contribuţie a soţului reclamant se poate realiza doar în baza unei cereri reconvenţionale, legal formulată de către soţul pârât, iar nu în baza întâmpinării, care este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt şi în drept, faţă de cererea de chemare în judecată. Câtă vreme instanţa a anulat cererea reconvenţională prin încheiere interlocutorie, nu mai poate reţine prin hotărâre, o contribuţie de 70% la dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei, în favoarea pârâtului.

Tribunalul a constatat că prin cererea de chemare în judecată, apelanta-reclamantă a solicitat să se constate că părţile au o cotă egală de contribuţie la dobândirea celor două bunuri din timpul căsătoriei şi având în vedere limitele învestirii, în urma anulării cererii reconvenţionale, prima instanţă trebuia să se pronunţe doar în limitele acestei învestiri şi să nu mai analizeze solicitarea din cererea reconvenţională privind cota majoritară a pârâtului la dobândirea bunurilor din timpul căsătorie.

La stabilirea cotei de contribuţie a reclamantei la dobândirea bunurilor din timpul căsă-toriei se tine cont şi de activităţile gospodăreşti desfăşurate de soţie pe timpul căsătoriei, care a durat 16 ani, pârâtul recunoscând prin întâmpinarea această participare a recla-mantei.

– Cod de procedură civilă: art. 21 alin. (6)

– Cod civil: art. 357 alin. (2)