Detaşare de pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnaţionale. Recalificarea de către organul fiscal a sumelor acordate angajaţilor cu titlu de diurnă/indemnizaţie de delegare. Analiza cazului bine justificat în soluţionarea cererii de

DREPTUL AFACERILOR/ASPECTE DE DREPT PROCESUAL

Rezumat

Constituie caz bine justificat împrejurarea, dovedită prin depunerea la dosarul cauzei a documentelor de transport – CMR, că angajaţii societăţii au desfăşurat activităţi de transport şi pe teritoriul României, împrejurare care pune sub semnul îndoielii aprecierea autorităţii fiscale, potrivit căreia angajaţii reclamantei ar munci exclusiv pe teritoriul celorlalte state membre iar regimul fiscal aplicabil ar fi cel al veniturilor salariale, iar nu al veniturilor salariale asimilate, impozabile doar pentru ce depăşeşte plafonul legal.

O atare împrejurare ar putea fi aptă să atragă un regim juridic diferit pentru sumele plătite cu titlu de diurnă, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale, potrivit cărora personalului angajatorilor stabiliţi pe teritoriul României, care efectuează operaţiuni de transport internaţional, fiind trimis să lucreze pentru o perioadă de timp limitată pe teritoriul altui stat membru, care nu se încadrează în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 16/2017 (detaşare sau punerea la dispoziţie a unui salariat, de către un agent de muncă temporară), i se aplică prevederile art. 43 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi beneficiază de drepturile prevăzute la art. 44 alin. (2) din acelaşi act normativ.

Dispoziţiile art. 43 din Legea nr. 53/2003, coroborate cu art. 44 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, reglementează indemnizaţie de delegare ca o sumă de bani distinctă de salariu ori de cheltuielile de transport şi cazare, şi care, în consecinţă, urmează regimul fiscal stipulat de art. 2964 alin. (1) lit. m) şi art. 29615 din vechiul C. fisc. (Legea nr. 571/2003), respectiv art. 142 lit. g) noul C. fisc. (Legea nr. 227/2015), care exclude din baza lunară a contribuţiilor sociale obligatorii indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi, pe perioada delegării şi detaşării în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare.

- Legea nr. 16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale: art. 9 şi 11

- Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal: art. 76 alin. (2) lit. k (ii), art. 142 lit. g), art. 157 alin. (1) lit. o) (ii), art. 195 alin. (1) lit. h) (ii), art. 187 alin. (1) lit. g) (ii), art. 212 alin. (1) lit. c (ii), art. 204 alin. (1) lit. f (ii)

- Legea nr. 571/2003 privind vechiul Cod fiscal1: art. 2964 alin. (1) lit. m), art. 2965 alin. (2), alin. (21), alin. (3), alin. (4), alin. (5) şi (6), art. 29615

- Legea nr. 53/2003 – Codul muncii: art. 43 şi art. 44 alin. (2)