Excepţia necompetenţei generale a instanţelor române, a necompetenţei materiale procesuale şi a necompetenţei teritoriale

JURISPRUDENȚĂ COMENTATĂ ȘI ADNOTATĂ

Rezumat

Excepţia de necompetenţă generală este neîntemeiată, întrucât reclamanta a solicitat constatarea nulităţii absolute a unui contract în care pârâta M. are calitate de parte, alături de pârâta Societatea A. Prin urmare, această din urmă pârâtă nu a fost chemată în judecată doar pentru faptul că are sediul în România şi pentru a determina, în acest mod, competenţa instanţelor române, în condiţiile în care aceasta ar fi revenit instanţelor din Bulgaria, ţară în care îşi are sediul pârâta M. 

2. Asupra reclamantei a fost deschisă procedura insolvenţei, fiind deschis dosarul nr. [...] al Trib. Constanţa. Din verificarea dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, se constată că acţiunea formulată de reclamantă nu se încadrează în vreuna dintre categoriile deferite de lege spre soluţionare în competenţa judecătorului sindic. Instanţa nu este învestită cu o acţiune în nulitatea unui act juridic fraudulos al debitoarei, ci a unui act pretins fraudulos încheiat între terţi, astfel încât competenţa se stabileşte potrivit dreptului comun. Aşa fiind, excepţia de necompetenţă funcţională a Trib. Constanţa, secţia a II-a civilă este de asemenea neîntemeiată.

3. Este întemeiată, însă, excepţia de necompetenţă teritorială a Trib. Constanţa. Dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. pr. civ. reprezintă dreptul comun în materia competenţei teritoriale, iar cele ale art. 112 alin. (1) C. pr. civ. în materia pluralităţii de pârâţi. Întrucât părţile nu au indicat incidenţa vreunui caz de competenţă teritorială alternativă ce ar determina jurisdicţia Trib. Constanţa, se aplică prevederile enunţate, urmând a fi admisă excepţia.

– Codul de procedură civilă: art. 107, art. 112-113, art. 129 şi urm.