Obligare la soluționarea notificării adresate potrivit Legii nr. 10/2001. Nerespectarea termenului prevăzut de lege pentru formularea notificări

JURISPRUDENȚĂ COMENTATĂ ȘI ADNOTATĂ

Rezumat

Termenul prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 pentru înregistrarea notificării, este un termen de decădere, de drept substanțial, aspect ce rezultă din dispozițiile alin. (5) al aceluiași articol, care menționează că nerespectarea termenului arătat se sancționează cu pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent. Prin urmare, termenul de decădere din dreptul substanțial nu este susceptibil de întrerupere, suspendare sau repunere în termen, sancțiunea decăderii având ca efect chiar stingerea dreptului subiectiv.

Or, în condițiile în care solicitarea de acordare de despăgubiri pentru construcție nu a fost formulată în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiva cerere nu poate fi calificată drept o notificare, în sensul Legii nr. 10/2001, a cărei înregistrare, conform art. 22, să atragă obligația soluționării de către unitatea deținătoare.

– Legea nr. 10/2001: art. 22 alin. (1)