Titlul de proprietate obținut conform procedurii prevăzute de Legea nr. 18/1991. Lipsa punerii în posesie. Puterea probatorie a titlului de proprietate în cadrul unei acțiuni în revendicare

JURISPRUDENȚĂ COMENTATĂ ȘI ADNOTATĂ

Rezumat

Indiferent că se efectua înainte sau ulterior emiterii titlului de proprietate, punerea efectivă în posesie, pe bază de măsurători și în prezența beneficiarului reconstituirii, era nu doar obligatorie, ci și esențială pentru validitatea titlului de proprietate. În absența acestei operațiuni, titlul face dovada îndreptățirii la reconstituirea dreptului de proprietate, dar nu și a întinderii acestuia. (...)

Dat fiind faptul că autorii primari ai părților au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legii fondului funciar, transpunerea actelor de proprietate nu se poate face altfel decât ținând cont de modalitatea efectivă de atribuire a terenurilor, respectiv prin prisma măsurătorilor efectuate la punerea în posesie. Nu este posibil a se avea în vedere doar actul de vânzare încheiat în 1999 și planul ce l-a însoțit, cum susțin recurenții, deoarece înstrăinarea nu putea privi decât strict ceea ce vânzătorul a dobândit. Or, în condițiile în care nu s-a efectuat punerea în posesie în anul 1994, când a fost emis titlul de proprietate, amplasamentul terenului ce a făcut obiectul judecății în dosarul nr. 3773/1996 nu a fost printr-o expertiză tehnică judiciară, iar stabilirea amplasamentului terenului vândut în anul 1999 s-a făcut unilateral de către vânzător, tribunalul a concluzionat în sensul inexistenței dreptului reclamanților asupra terenului revendicat.

– Legea nr. 18/1991: art. 26

– Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 131/199: art. 34-36