Anulare act administrativ. Anularea autorizării și retragerea permisului de armă. Perioada de valabilitate a permisului de armă preschimbat ca urmare a deteriorării. Momentul de la care se calculează perioada de valabilitate.

DREPT ADMINISTRATIV

Rezumat

Așa cum rezultă din art. 25 alin. (1) din Legea nr.295/2004, legiuitorul a prevăzut o perioadă de valabilitate pentru permisul de armă de 5 ani, care, însă se calculează diferit, în funcție de procedura urmată pentru emiterea acestuia, astfel: de la eliberare sau de la ultima prelungire, dacă titularul a urmat această procedură. În cauză, permisul de armă deținut de reclamant nu a fost eliberat ca urmare a procedurii de prelungire, ci ca urmare a preschimbării acestuia la cerere. În aceste condiții, perioada de valabilitate a permisului de armă nu se poate raporta la ultima prelungire, câtă vreme nu a fost emis într-o astfel 
de procedură, ci la data eliberării acestui permis. Interpretarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 în sensul invocat de pârât, respectiv că permisul de armă prin care se preschimbă unul deteriorat are aceeași valabilitate ca cel înlocuit, valabilitate care se calcula în funcție de data ultimei prelungiri, deși ar apărea ca justificată față de argumentele de fapt oferite, nu poate fi susținută de nicio dispoziție legală. Chiar și în condițiile în care pârâtul ar fi interpretat dispozițiile legale în acest sens, avea obligația de a aduce la cunoștință reclamantului acest mod de aplicare chiar prin notificarea comunicată, care deși indică obligația pentru reclamant de a se prezenta în vederea prelungirii până la data expirării valabilității permisului de armă, nu indică în mod concret termenul stabilit. De asemenea, în permisul de armă eliberat reclamantului ca urmare a preschimbării nu s-a făcut nicio mențiune cu privire la valabilitatea acestuia, deși exista o rubrică specială în acest sens, împrejurare care l-a îndreptățit pe reclamant să calculeze termenul de valabilitate al permisului prin raportare la data eliberării.

– Legea nr. 295/2004: art. 25, art. 45