Contract de credit, denunţat unilateral de bancă pentru neplată. Clauze abuzive- admisibilitate acţiune. Variabilitatea marjei băncii. Revizuirea dobânzii şi a comisioanelor.

LITIGII CU PROFESIONIŞTI

Rezumat

Protecţia asigurată consumatorilor este guvernată de dispoziţii legislative de ordine publică; o clauză contractuală stabilită de instanţă drept abuzivă este lovită de nulitate absolută, iar acţiunea în constatare este imprescriptibilă extinctiv. 
Examinarea unor clauze abuzive din perspectiva caracterului abuziv presupune existenţa, în prealabil, a unui contract semnat de către părţi (bancă şi consumator), care şi-a produs integral sau parţial efectele, respectiv care se află în derulare sau care a încetat. 
În cazul în care s-ar considera că, după încetarea contractului de credit, nu ar mai exista posibilitatea criticării unei clauze contractuale care a produs efecte patrimoniale asupra consumatorului, atunci ar rămâne fără efect caracterul imprescriptibil al dreptului de a 
invoca o clauză contractuală drept abuzivă, respectiv de a invoca nulitatea absolută a acesteia, iar consumatorul ar fi lipsit de dreptul la reparaţie în sensul restituirii sumelor 
achitate în baza clauzelor abuzive, întrucât, numai după constatarea nulităţii absolute a unei astfel de clauze se naşte dreptul consumatorului la repetiţiune (restituirea plăţilor efectuate în baza unei clauze abuzive). În această situaţie, băncii i s-ar permite să se bucure în mod definitiv de un avantaj patrimonial obţinut prin încălcarea legii în vigoare la data perfectării contractului, respectiv a unor dispoziţii legale de ordine publică. 
Variabilitatea marjei băncii nu a fost exprimată în mod clar şi inteligibil întrucât banca a exclus din mecanismul de compunere al marjei sale un criteriu obiectiv, stabilind un element ambiguu – costul resurselor de creditare, care nu este explicat, nu a fost definit şi nu a fost expus un mod de calcul concret al acestuia. 
Comisioanele de acordare, de administrare şi de urmărire riscuri nu au fost definite în mod concret în contract şi nu au fost menţionate scopurile perceperii acestora. Comisionul de rambursare anticipată – lipsa dezechilibrului semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor contractante din perspectiva faptului că nu a fost perceput efectiv de bancă până în momentul declarării scadenţei anticipate a creditului, iar consumatorul nu a efectuat plăţi anticipate ale creditului.

– Legea nr. 193/2000: art. 4 şi art. 6 
– Directiva 93/13/CEE: art. 3, art. 5 şi art. 6 
– Decretul nr. 167/1958: art. 2