Caracterul subsecvent al infracţiunii de spălare de bani în raport cu infracţiunea predicat

DREPT PENAL ŞI DREPT PROCESUAL PENAL

Rezumat

În cazul în care nu s-a produs încă niciun prejudiciu, pentru că obligaţiile fiscale nu au ajuns la scadenţă, nu înseamnă că infracţiunea nu s-a consumat. Infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, se consumă în momentul în care s-au evidenţiat, în actele contabile sau în alte documente legale, cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale ori s-au evidenţiat operaţiuni fictive în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, existenţa infracţiunii nefiind condiţionată de existenţa unui prejudiciu, în acest moment. Este eronată din punct de vedere teoretic susţinerea că prin infracţiunea de spălare a banilor se albeşte în toate cazurile prejudiciul produs prin infracţiunea de evaziune fiscală, căci acest prejudiciu apare de multe ori la momentul exigibilităţii obligaţiilor fiscale, care nu coincide cu momentul consumării infracţiunii, ci ceea ce se albeşte este produsul infracţional care este obţinut imediat după consumarea infracţiunii, adică după evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale de cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale. 

- Legea nr. 241/2005: art. 9 alin. (1) lit. c) 
- Legea nr. 656/2002: art. 29 alin. (1) lit. a)