Litigiu privind drepturile personalului din justiţie. Titularul obligaţiei de plată a drepturilor băneşti cuvenite pentru delegare. Serviciu efectuat în zilele de repaus săptămânal

DREPTUL MUNCII ŞI DREPTUL SECURITĂŢII SOCIALE

Rezumat

1. Sunt incidente în ceea ce priveşte delegarea reclamantului – procuror dispoziţiile H.G. nr. 1860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului. 
2. În ceea ce priveşte titularul obligaţiei de plată sunt incidente prevederile art. 44 din H.G. nr. 1860/2006. Regula este stabilită în sensul că diurna se suportă de către unitatea din care face parte persoana, în cazul reclamantului de către apelanta P.T.O. Este adevărat că, de la regula de mai sus este prevăzută şi o excepţie (art. 45), însă pentru a fi incidentă aceasta este necesar ca delegarea să se fi efectuat în interesul altei unităţi, situaţie ce trebuie probată, iar nu se presupune. 
3. Nu se poate acorda diurna şi pentru zilele în care nu s-a prestat activitate în unitatea de parchet la care a fost delegat raportat la dispoziţiile art. 106 alin. (2) C. mun. Nu poate fi plătită şi pentru zilele/perioadele în care reclamantul s-a aflat la domiciliu; în caz contrar ar lipsi chiar raţiunea acordării diurnei, respectiv compensarea cheltuielilor suplimentare de întreţinere pe care acea persoană este nevoită să le efectueze când nu este la domiciliu. 
4. Reclamantul putea beneficia numai de timp liber în compensare pentru perioadele în care a efectuat serviciul pe unitate în zilele de repaus săptămânal sau sărbătoare legală, iar nu de o contraprestaţie pecuniară. Lipsind obligaţia de plată a indemnizaţiei, era 
obligatorie acordarea de timp liber în compensare. 
 
– H.G. nr. 1860/2006: art. 5, 44, 45 
– Codul muncii: art. 106 alin. (2)