Rolul judecătorului naţional. Autonomia procedurală a statelor membre. Principiile efectivităţii şi echivalenţei - selecţie de jurisprudenţă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene –

JURISPRUDENȚA CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

Rezumat

Conform unei jurisprudenţe constante, revine fiecărui stat membru sarcina de a desemna instanţele competente şi de a stabili modalităţile procedurale ale mecanismelor judiciare, în scopul de a asigura respectarea dreptului Uniunii. Principiile echivalenţei şi al efectivi-tăţii reprezintă corolarul autonomiei procedurale a statelor membre. Respectarea pri-mului principiu implică faptul că normele procedurale naţionale ar trebui să se aplice în mod egal acţiunilor întemeiate pe o încălcare a dreptului Uniunii şi acţiunilor întemeiate pe o încălcare a dreptului naţional care au un obiect şi o cauză similară. Principiul eficacităţii implică faptul că normele procedurale naţionale definite de statele membre nu ar trebui să facă practic imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii.

Selecţia de jurisprudenţă de mai jos relevă reflexia acestor principii în ceea ce priveşte anumite obligaţii ale instanţei naţionale pe care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene le-a reţinut pentru a răspunde întrebărilor preliminare care i-au fost adresate.

Cuvinte-cheie: rolul judecătorului, autonomie procedurală, principiile efectivităţii şi echivalenţei, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene