Acţiune în anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii. Excepţie de la regula ascultării contribuabilului

DREPTUL CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Autori

  • Judecător dr. Marlena Boancă-Ivan Autor

Rezumat

Aplicarea art. 9 C. pr. fisc. cunoaște o serie de limitări, fie determinate expres legislativ (cazul inspecţiei fiscale inopinate), fie determinate de specificul procedurii, situaţie în care se încadrează procedura emiterii deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii. Dincolo de faptul că o asemenea procedură precedă, în cele mai multe cazuri, măsuri de executare silită [conform dispoziţiilor art. 213 alin. (2) teza finală C. pr. fisc. , caz în care pot fi avute în vedere dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. d) C. pr. fisc. ], se reţine și că prin măsurile dispuse se urmărește a se contracara riscul de nerealizare a creanţei fiscale, dat fiind comportamentul debitorului. Or, din această perspectivă informarea, respectiv ascultarea în prealabil a contribuabilului ar putea lipsi de eficienţă măsura care are la bază tocmai o stare de pericol care constă în sustragerea/ascunderea/risipirea patrimoniului de către contribuabil. În consecinţă, Curtea a apreciat că art. 9 C. pr. fisc. nu este aplicabil în procedura prevăzută de art. 213 din același act normativ. Fundament al deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii – măsuri instituite în situaţii excepţionale, după cum menţionează expres art. 213 alin. (2) C. pr. fisc. –, îl constituie existenţa reală și concretă a pericolului ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, susţinută de date certe și de probatoriul administrat. În cauză, organul fiscal nu evidenţiază punctual care sunt aspectele constatate ce fundamentează concluzia existenţei pericolului ca reclamanta să se sustragă de la obligaţia de plată, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul. Raportat la dispoziţiile normative anterior menţionate, instanţa a apreciat că restrângerea activităţii societăţii nu justifică prin sine însăși instituirea măsurilor asiguratorii, restrângerea activităţii neputând fi asimilată unui comportamente fraudulos al recurentei-intimate care să se înscris în circumstanţele excepţionale ce fundamentează instituirea măsurilor asiguratorii în temeiul art. 213 C. pr. fisc. 

– Legea nr. 207/2015: art. 9, art. 135, art. 138, art. 149, art. 213

Publicat

02.02.2024