Infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Condiția tipicității

DREPT PENAL ȘI DREPT PROCESUAL PENAL

Rezumat

Infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe este incriminată în două variante, respectiv, o variantă de bază, prevăzută la alin. (1) al art. 336 NCP și o varianta asimilată, prevăzută la alin. (2) al aceluiași articol. Principala deosebire dintre cele două variante normative este reprezentată de substanțele sub influența cărora se găsește persoana – subiect activ al infracțiunii, și anume: băuturi alcoolice, în cazul formei tip și substanțe psihoactive, în cazul variantei asimilate. Dacă în cazul formei tip, legiuitorul prevede un nivel minim al îmbibației alcoolice – de peste 0,80% – necesar pentru existența infracțiunii, în cazul formei asimilate, existența infracțiunii nu este condiționată de un nivel minim al concentrației de substanțe psihoactive în corpul persoanei, ceea ce înseamnă că împrejurări precum momentul la care au fost consumate substanțele interzise, aptitudinea substanțelor consumate de a influența capacitatea inculpatului de a conduce vehicule pe drumurile publice nu au relevanță în perspectiva aprecierii realizării laturii obiective a infracțiunii. Față de împrejurarea că existența formei asimilate a infracțiunii prevăzute la art. 336 alin. (2) NCP nu impune „măsurarea” și determinarea nivelului concentrației de substanțe  psihoactive în corpul persoanei, rezultatul analizei toxicologice, atunci când la recoltarea mostrelor biologice nu a fost respectat întocmai protocolul prestabilit, poate fi reținut că exprimă adevărul în măsura în care se coroborează cu alte mijloace de probă legal administrate în cauză.

– Noul Cod penal: art. 336 alin. (1) și 2 
– Noul Cod de procedură penală: art. 103 alin. (1)