Regimul juridic al indemnizaţiei de asigurare în cazul în care bunul asupra căruia s-a instituit măsura sechestrului asigurător în faza de urmărire penală este distrus înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive în cauză.
DREPT PENAL ŞI PROCESUAL PENAL
Rezumat
1. În conformitate cu prevederile art. 2.330 alin. (1) C. civ., dacă bunul grevat a pierit ori a fost deteriorat, indemnizaţia de asigurare sau, după caz, suma datorată cu titlu de despăgubire este afectată la plata creanţelor privilegiate sau ipotecare, după rangul lor, o prevedere cu acelaşi obiect fiind regăsită şi în prevederile art. 1.721 alin. (1) C. civ. anterior, ceea ce conduce la concluzia că nu este necesară instituirea din nou a măsurii asigurătorii, operând o strămutare a garanţiei.
În schimb, în situaţia în care cuantumul valoric până la care a fost instituită măsura sechestrului este mai redus decât cuantumul indemnizaţiei de asigurare, pentru a putea fi indisponibilizată întreaga indemnizaţie (sau parte din aceasta mai mare decât limita stabilită iniţial) este necesar să se apeleze la procedura prevăzută de art. 249 C. pr. pen., respectiv luarea unei noi măsuri asigurătorii, aceasta fiind de natură a garanta părţilor posibilitatea exercitării dreptului la apărare.
2. Atât legea specială – art. 26 din O.U.G. nr. 44/2008 – cât şi Codul civil (art. 31, 32 şi 2.324 la care legea specială face referire), referindu-se la patrimoniul persoanei fizice,
consacră posibilitatea urmăririi unor bunuri ale acesteia pentru satisfacerea debitelor întreprinderii individuale.
Pe de altă parte, conform prevederilor art. 31 C. civ., orice persoană (fizică sau juridică) este titulara unui singur patrimoniu. O parte din acest patrimoniu poate fi face obiectul unei afectaţiuni, în vederea desfăşurării unei activităţi, incluzând aici activitatea întreprinderii
individuale. Acest lucru nu înseamnă că bunurile în discuţie sunt scoase din patrimoniul persoanei fizice, ele rămânând în acest patrimoniu, având doar o destinaţie specială.
Pe cale de consecinţă, bunurile găsindu-se în patrimoniul persoanei fizice, pot fi urmărite pentru garantarea sau plata obligaţiilor acesteia, chiar dacă au avut o afectaţiune specială, şi deci pot face obiectul unui sechestru instituit într-o cauză în care persoana fizică are calitatea de inculpat.
– Cod procedură penală: art. 249
– Cod civil: art. 2.330 alin. (1)
– O.U.G. nr. 44/2008: art. 26
