Exercitarea rolului activ al judecătorului prin reformularea obiectului cererii. Încălcarea limitelor sesizării instanţei şi dreptului de dispoziţie al părţilor

JURISPRUDENȚĂ COMENTATĂ ŞI ADNOTATĂ

Rezumat

Instanţa de fond a modificat temeiurile juridice care susţin legitimarea procesuală activă în favoarea reclamanţilor, constatând că efectele hotărârii nu se pot produce decât cel mult în patrimoniul defunctului şi nu al reclamanţilor.

Chiar dacă s-ar admite că instanţa de fond şi-a manifestat rolul activ şi a calificat corect temeiurile pe baza cărora reclamanţii au iniţiat demersul lor judiciar, este neîndoielnic faptul că pe această cale nu se poate ajunge la o modificare a elementelor acţiunii civile şi, implicit, la o depăşire a limitelor învestirii.

Raţiunea art. 22 alin. (4) C. pr. civ. este aceea de a atenua inconvenientele unei calificări eronate a actelor sau a faptelor juridice deduse judecăţii, nicidecum de a conferi drepturi sau obligaţii unor persoane străine de proces.

Se putea vorbi despre o reformulare a obiectului cererii, sub rezerva punerii în discuţia contradictorie a părţilor, numai în măsura în care între petitul cererii, pe de o parte şi motivaţia în fapt şi în drept, pe de altă parte, nu exista corelaţia logico-juridică impusă de însuşi modul în care s-a formulat acţiunea.

– Codul de procedură civilă: art. 22, art. 9