Calitate procesuală activă. Asociaţie. Acţiune pentru apărarea unui interes general. Acţiune în materie de urbanism vs. acţiune în materia protecţiei mediului
JURISPRUDENȚĂ COMENTATĂ ȘI ADNOTATĂ
Rezumat
I. Faptul în sine de a acţiona pentru apărarea drepturilor sau a intereselor legitime ale membrilor nu conferă unei entităţi colective calitate procesuală activă, în lipsa unei dispoziţii exprese a legii, acesta fiind sensul expresiei „[î]n cazurile şi condiţiile prevăzute exclusiv prin lege”, din cadrul art. 37 C. pr. civ.
Orice prevedere a statutului prevăzut de art. 6 din O.G. nr. 26/2000 se interpretează prin prisma statutului juridic al asociaţiilor, prevăzut de lege. Prin constituire, acestea devin ceea ce legea defineşte că sunt asociaţiile, drepturile şi obligaţiile lor fiind circumscrise statutului lor legal. De aceea, faptul că asociaţia reclamantă are ca scop protejarea şi promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor săi şi, în general, ale locuitorilor municipiului şi judeţului [...], inclusiv prin sesizarea instanţelor competente, nu înseamnă că are dreptul să formuleze orice acţiune în justiţie, ci că are dreptul să formuleze numai acele acţiuni pentru care legea îi conferă calitate procesuală.
Or statutul general al asociaţiilor, prevăzut de O.G. nr. 26/2000, nu conferă acestora calitate procesuală activă pentru a acţiona pentru apărarea unui interes general, precum asigurarea respectării legii în ceea ce priveşte emiterea şi executarea actelor admi-nistrative în materie de urbanism şi amenajare a teritoriului.
II. Pentru ca o organizaţie neguvernamentală să aibă calitate procesuală activă potrivit art. 20 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2005, este necesară întrunirea cumulativă a două condiţii: a) aceasta să promoveze protecţia mediului; şi b) acţiunea să fie exercitată „în probleme de mediu”, în sensul de a avea „ca obiect protecţia mediului”.
Referirile tangenţiale ale reclamantei, din cererea de chemare în judecată, la poluare şi la spaţiile verzi nu sunt suficiente pentru a conferi acţiunii de faţă însuşirea prevăzută de art. 20 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2005 de a avea ca obiect protecţia mediului. Ceea ce reclamanta a descris în cuprinsul cererii de chemare în judecată nu este un prejudiciu adus mediului, ci doar o serie de pretinse nereguli în materie de urbanism.
– O.G. nr. 26/2000
– O.U.G. nr. 195/2005: art. 20 alin. (6)