Răspunderea patrimonială a personalului silvic

DREPTUL MUNCII ŞI DREPTUL SECURITĂŢII SOCIALE

Rezumat

Răspunderea patrimonială a personalului cu atribuţii de pază a pădurilor este una divizibilă, fiind aplicabile normele şi criteriile prevăzute în mod expres de art. 255 C. mun. Art. 6 alin. (1) din O. U. G. nr. 85/2006 face trimitere expresă la capitolul III al titlului XI din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, norme ce materializează acest principiu prin art. 255 alin. (2), iar o dispoziţie cuprinsă într-un act normativ cu forţă juridică inferioară, respectiv o hotărâre de guvern, nu poate deroga, instituind un alt regim juridic al răspunderii, fapt ce are consecinţă în stabilirea imputabilităţii acestuia în raport cu salariaţii pârâţi. Pe de altă parte, ocolul silvic, ca persoană juridică, are un specific legal distinct faţă de un simplu angajator, legea impunându-i obligaţii proprii de organizare, autorizare şi funcţionare specifice, având în vedere caracterul său de interes public, ce derivă din obiectul său specific de activitate. Deficienţe structurale grave în modul de organizare a acestuia, ca ocol silvic, au concurat la producerea prejudiciului.
 
- Legea nr. 53/2003 
- Codul muncii: art. 255 - O. U. G. nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora: art. 6 alin. (1)