Expropriere. Acţiune în constatarea caducităţii actelor de expropriere pentru nerealizarea scopului de utilitate publică

JURISPRUDENȚĂ COMENTATĂ ȘI ADNOTATĂ

Rezumat

Caducitatea este o cauză de ineficacitate a actului juridic valabil încheiat, ce constă în lipsirea acestuia de orice efecte datorită intervenirii, independent de voinţa autorului său, a unei împrejurări ulterioare încheierii sale. Caducitatea are caracter neretroactiv, în sensul că are drept consecinţă înlăturarea efectelor actului doar pentru viitor, nu şi pentru trecut. De asemenea, caducitatea poate opera exclusiv în privinţa unui act juridic valid, ce nu a produs încă efecte şi care se datorează unui eveniment survenit după formarea valabilă a actului şi independent de voinţa autorului.

Or, în cauză, actele a căror caducitate se invocă au produs consecinţe juridice de la data emiterii lor, respectiv la momentul lor a operat transferul, din patrimoniul reclamanţilor în cel al Oraşului N., a dreptului de proprietate asupra terenurilor expropriate.

A solicita, ulterior acestui eveniment juridic, constatarea intervenirii caducităţii, cu scopul revenirii terenurilor în proprietatea persoanelor expropriate, echivalează cu a-i recunoaşte caducităţii efect retroactiv, în condiţiile în care actele juridice vizate de caducitate au produs deja consecinţe juridice importante.

Lipsa realizării scopului pentru care a fost emis actul de expropriere ar fi putut avea aptitudinea de a reprezenta temei al caducităţii, în condiţiile în care ar fi fost provocată de un eveniment survenit ulterior emiterii acestuia şi independent de voinţa autorului său. Or, nerealizarea scopului de utilitate publică pentru care s-a realizat exproprierea, prin nefolosirea terenurilor expropriate, este imputabilă exclusiv autorului exproprierii şi reprezintă un aspect valorificat de recurenţii reclamanţi în cadrul altor litigii, în procedura reglementată de legea specială în materia exproprierii.

- Legea nr. 33/1994

- Legea nr. 255/2010

- Legea nr. 233/2018