Plângere împotriva ordonanţei de clasare. Limitele învestirii judecătorului de cameră preliminară. Hotărâri judecătorești civile care se pot încadra în instituţia autorităţii de lucru judecat și cea a chestiunilor prealabile. Comentariu de jurisprudență

VARIA

Rezumat

Constituind o veritabilă cale de atac, plângerea împotriva ordonanţei de clasare stabilește judecătorului de cameră preliminară anumite limite în care acesta va examina legalitatea și temeinicia soluţiei dispuse de către procuror, cu menţiunea că acest demers procesual presupune o analiză a soluţiei prin intermediul stării de fapt stabilite în baza probelor administrate în cauză, fără ca judecătorul să fie ţinut de încadrarea juridică stabilită în cursul urmăririi penale. Atunci când apărările sunt fundamentate pe hotărâri judecătorești dispuse în alte materii decât cea penală, este necesară verificarea îndeplinirii condiţiilor autorităţii de lucru judecat și ale chestiunilor prealabile, deoarece aspectele odată dezlegate în mod definitiv de către o instanţă trebuie să rămână în acea formă, dacă starea de fapt rămâne neschimbată, nefiind permis a fi supuse reevaluării și reinterpretării de către alte instanţe de judecată, ori de câte ori părţile doresc sub diverse forme să le readucă în discuţia lor. Acest lucru este deplin valabil și în cazul în care dezlegările privesc elementele constitutive ale diferitelor infracţiuni, mai puţin în cazul acelora care stabilesc existenţa lor, ce reprezintă atributul exclusiv al instanţelor penale. 

Cuvinte-cheie: ordonanţă de clasare; cameră preliminară; autoritate de lucru judecat; chestiuni prealabile